O nouă perspectivă asupra Braşovului

1. Calea București este, cred, cea mai lungă stradă din municipiul Brașov, mai lungă chiar și decât 13 Decembrie (vezi foto 9). Calea Bucureşti începe de la Fabrica de bere Ciucaş (consumaţi responsabil şi nu conduceţi sub influenţe bahice), împarte în două cartierul Steagu', şi se opreşte la intersecţia cu 15 Noiembrie 1987 şi Zizinului. E "De-a dreptul" pentru că nu are nici un viraj. În urma lucrărilor din ultimii a prins chiar forma unei autostrăzi, fiind excelentă pentru competiţiile nocturne de viteză între maşinile special modificate în acest sens. Parcurgând Calea Bucureşti, şoferul v-a trece prin cinci sensuri giratorii, la Fabrica de bere, la Selgros, la Carrefour, la McDonalds şi la Spitalul Judeţean (luaţi-vă pastilele pentru ameţeală), şi o singură intersecţie clasică, Zorilor cu Uranus. Cursele de viteză se pot practicA cel mai bine pe porţiunea cuprinsă între sensul giratoriu de la Spitalul Judeţean şi cel de la McDonalds. Printre obiectivele turistice care pot fi întâlnite de-a lungul traseului se regăsesc însăşi Fabrica de bere Ciucaş, care este unul dintre cele mai vechi stabilimente de produs bere din România (since 1892), ruinele Uzinei Roman S.A. (ex. legendara Steagul Roşu) care, aidoma vestigiilor antice din Roma sau Grecia, formează un veritabil muzeul industrial în aer liber. Delaul Mecilor din cartierul Răcădău este vizibil pe partea stângă, pe aceeaşi parte, vizavi de Spitalul Judeţean, existând troiţa novembriştilor dedicată celor care la 15 Noiembrie '87 au ieşit în stradă împotriva regimului.

2. Calea Bucureşti este continuată de Strada Toamnei, iar paralel cu Toamnei se află Strada Verii. Primăverii sau Iernii nu există, dovadă încă o dată că încălzirea globală îşi face de cap. Dintre obiectivele turistice aflate pe traseu menţionăm cărămida blocurilor proletare care dau zonei un aer "nu chiar comunist".

3. După zona "Celor două Anotimpuri" urmează "Calea Primilor Miniştri", compusă din Strada Mihai Kogălniceanu (cel care l-a adus în ţară pe Carol de Hohonezollern), Strada Iuliu Maniu (cel care a fost torturat până la moarte de comunişti la Sighet) şi Strada Nicolae Iorga (cel care a fost asasinat de legionari). Calea Primilor Miniştri trece prin spatele Centrului Civic şi se opreşte la Casa Armatei, în apropiere de Livada Poştei. Printre obiectivele turistice întâlnite pe traseu se numără Liceul Dr. Ioan Meşotă, zgârie-norii din Centrul Civic, Restaurantul Ceasu' Rău, Aula Universităţii şi clădirile interbelice de pe N. Iorga. Ironic cum înainte N. Iorga s-a numit Şirul Hoţilor, denumirea fiind un fel de "reminder" al modului în care bogătaşii vremii, în speţă avocaţi, şi-au ridicat casele acolo. De asemenea, Iuliu Maniu s-a numit înainte de '89 şi Karl-Marx (filosof german cu influenţe socialiste)

4. Bulevardul Anti-Comunist este compus din Bulevardele 15 Noiembrie 1987 şi Eroilor. Primul se numeşte astfel în memoria zilei când braşovenii au ieşit în stradă pentru a protesta la adresa regimului comunist, iar cel de-al doilea se numeşte astfel în memoria celor care în 1989 au murit împuşcaţi la Revoluţie. Înainte de reorganizarea traficului local, B-dul 15 Noiembrie 1987 avea două sensuri de circulaţie, în prezent fiind sens unic. Ironică situaţie, ţinând cont că pe acest bulevard muncitorii şi locuitorii oraşului au mers spre centru în 1987 pentru a-şi striga oful la adresa regimului, iar în prezent acest bulevard, în tandem cu Eroilor, vine dinspre centru. Printre obiectivele turistice regăsite pe traseu se numără Hotelul Aro Palace (since 1939), Parcul Central "Nicolae Titulescu" (since 1933), Teatrul Dramatic "Sică Alexandrescu" (since 1946), monumentul dedicat eroilor anti-comunişti din toate timpurile din faţa teatrului, zgârie-norii din Centrul Civic, faţada a ce-a mai rămas din Hidromecanica şi biserica de lemn. Într-o notă personală aşa mai adăuga printe obiective şi Andos-ul.

5. Că tot suntem în sfera comunis-anticomunism, continuăm cu legendara Stradă a Mureşenilor pe care se regăseşte casa celei mai celebre familii a oraşului, cu Michael Weiss şi Armata Română. Zona o numesc "Străzile cărora unii încă le mai zic pe numele comuniste" din simplul motiv că 7 Noiembrie şi Armata Roşie au acel je ne sais quai care le păstrează în vocabularul unora dintre localnici. Odată cu căderea comunismului, străzile au redobândit nume mai potrivite. Oricât de fani ar fi fost unii (şi ar fi în continuare) ai victorioasei zile a revoluţiei bolşevice sau a Armatei Roşii "dezrobitoare", Mureşenilor, M. Weiss şi Armata Română parcă sună mai bine. Mureşenilor i se spune străzii pe care se face intrarea oficială în Centrul Istoric al Braşovului, aceasta fiind denumită astfel după casa celei mai celebre familii a oraşului pe care o găzduieşte: familia Mureşenilor. Faptul că Mureşenii au scris imnul Naţional /since 1848) şi au tipărit Gazeta de Transilvania (primul ziar românesc din Transilvania, since 1838), le conferă acesta statut de super-familie. Michael Weiss a fost un fel de primar al oraşului pe la 1612, jude îi spunea, care s-a tras de şireturi cu principele Transilvaniei Gabriel Bathory pentru că nu voia să accepte guvernarea celui din urmă. Braşovul ţinea Steagul sus since 1612. Strada s-a numit Michael Weiss din 1887, însă venirea comuniştilor la putere a dus la schimbarea numelui în Armata Roşie. După 1990 s-a revenit la numele tradiţional şi împărţirea străzii în două: M. Weiss şi Armata Română, care porneşte de la intersecţia cu Republicii.

6. Strada Lungă, aşa cum îi spune şi numele, este... lungă. Nu cea mai lungă, dar o stradă lungă cu o denumire simplă. Pentru microbişti ea este cunoscută ca una din rutele spre stadion când se merge "La meci!". Meciurile echipei locale de fotbal, evident. De Mijloc, Iancu şi Cuza sau Mihai Viteazul sunt şi ele câteva din străzile care devin zgomotoase în zi de meci, însă imaginea troleului, în prezent autobuzului, numărul 5 urcând spre Livadă arhiplin, cu suporteri fluturând steaguri şi fulare galben-negre pe geamuri este nepreţuită. Castanii de pe Lungă întregesc o plimbare faină de tot.

7. De la "Sanitas", în dreapta, se deschide Strada lui Iancu şi Cuza, formată din strada Alexandru Ioan Cuza, primul domn al României Unificate, şi strada Avram Iancu, moţul luptător-avocat care a dat ceva de furcă trupelor maghiare în timpul revoluţiei din 1848. Cam atât.

8. "Străzile Independeţei" amintesc de Războiul de Independenţă (since 1877). Cea mai mare rută este Bulevardul Griviţei (bătălia pentru reduta Griviţa a fost cea mai cruntă din timpul războiului şi de aici atribuirea numelui unui Bulevard. Nicopole, Rahovei, Vidin şi Plevnei semi-întregesc panteonul stradal al Independenţei. Zic semi-întregesc pentru că nu e Smârdan! Ce s-a întâmplat cu Smârdan?

9. Strada 13 Decembrie se aseamană din multe puncte de vedere cu Calea Bucureşti, fiind tot "de-a dreptul". Denumirea străzii care leagă zona Ceasu' Rău-Aula Universităţii de cartierul Tractorul (and beyond) este cel puţin ciudată, ea neavând nimic de-a face cu istoria oraşului de sub Tâmpa. Pe 13 decembrie 1918, are loc o mişcare de protest a tipografilor bucureşteni întâmpinată cu focuri de armă din partea militarilor. Se pare că a 13-a zi de la Marea Unire a fost cu ghinion. Partidul Comunist Român, în căutare de... istorie, şi-a însuşit mişcarea de protest a muncitorilor din tipografie ca o acţiune a clasei muncitoreşti contra burgheziei. Cu tot respectul pentru cei care acum aproape 100 de ani ieşeau în stradă pentru dreptate, 13 Decembrie reprezintă pentru mine "Calea Tractorul". Printre obiectivele turistice ale zonei se numără stadionul "Forex" (fost Tractorul, fost I.A.R) a cărui tribună din cărămidă roşie datează de prin anii 1920.

10. Ziceam pe la început cum Calea Bucureşti (apropo, prin anii '50 s-a numit Calea Moscovei, paranoia, e că?) împarte cartierul Steagu', de fapt Astra după numele oficial, în două. Iar o parte a cartierului e compusă numai din străzi... cosmice. Bulevardul Saturn (care traversează tot cartierul), Uranus, Cometei, Aurora etc. sunt doar câteva din străzile care formează, în mintea mea, Agenţia Spaţială Braşov. Chiar şi părintele rachetei în trepte, Herman Oberth, îşi are o stradă dedicată (cam mică ce-i drept). La urma urmei, ţinând cont că Braşovul are primul, şi până în prezent singurul, român care a zburat vreodată în spaţiu, Dumitru Prunariu, o astfel de zonă nu pare chiar atât de neobişnuită.