Generala a fost un episod mişto tare al existenţei mele. Mai mişto chiar şi decât liceul. Faptul că eram toţi din acelaşi cartier, că veneam la şcoală împreună, că plecam împreună, că ne petreceam timpul liber împreună, toate astea ne-au făcut să fim un grup foarte sudat. Nu existau "bisericuţe". La naiba, nu erau nici capele măcar.
Evident că odată cu liceul drumurile multora s-au dus în direcţii opuse. Am cunoscut lume nouă, s-au format noi prietenii, noi pasiuni. Saaaaau, în unele cazuri, pasiunile au rămas acelaşi, spre plăcuta mea surprindere.
E mare lucru când vezi oameni ce-i cunoşteai din clasa I sau a V-a că au rămas după ani şi ani de zile fideli undei idei. Se întâmplă uneori să-l văd pe B., pe şaptişpe, cum târâie după el placa spre un nou rendez-vous extrem în Centrul Civic. În generală, profu' de mate tot îi spune că o să-şi rupă gâtu' într-o bună zi cu placa aia a lui. Gâtu' nu şi l-a rupt, dar a venit cu mâna în ghips odată. "Vezi, B. , ţi-am zis că te paşte. Acuma treci la tablă!"
M.B., în lipsa unui tricou original cu FC Braşov, purta deseori un tricou galben-negru cu FC Liverpool şi avea o pasiune pentru hip-hop. Am fost şi n-am fost surpins când am aflat că o arde pe la întruniri şi concerte de hip-hop, ba chiar se ocupă chiar şi cu producţia de piese. Foarte fain!
N. a rămas la fel de chill şi rupt aproape complet de norme. Lucrează la un hypermarket, are un salariu ok, dar sfârşitul de lună mereu îl prinde în datorii. Nu-i pasă. Îşi aprinde ţigara şi pune ultimul leu pe un bilet norocos la pariuri.
I. e la Medicină. Ea era şefa clasei şi trebuia să ne ţină în frâu atunci când ideile creţe ne invadau minţile. Curios, aveam un respect deosebit pentru ea, şi nu pentru că era fata, ci pur şi simplu pentru că impunea aproape fără voia aia starea asta. Le avea cu matematica, bilogia şi chimia, aşa că, într-un fel, nu e de mirare că s-a dat cu doctorii.
S. s-a însurat. Când mi-a spus că o să se aşeze la casa lui nu-mi venea să cred. De fapt, până în ultima zi, chiar şi la Starea Civilă, am crezut că e vreo farsă elaborată, dar el a zis un "da" răspicat şi totul s-a lămurit. El oricum a zis că atunci când va simţi că a venit momentul, că n-o să-l amâne prea mult. Credeam că glumeşte, dar am pozele de la nuntă care zic că vorbea serios.
Ăştia-s doar câţiva care mi-au venit în minte aşa repede şi cărora am putut să le găsesc o legătura cu prezentul şi trecutul lor. Restu', aştept cu nerăbdare să-i văd la o reuniune sau ceva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu