Destinul unui pilot de vânătoare

Azi, la Librăria "Ralu", a avut loc lansarea cărţii "Dan Vizanty - Destinul unui pilot de vânătoare" scrisă de istoricul Daniel Focşa. De fapt, cartea e o paralelă istorică, dacă mi se permite această exprimarea, pe lângă Focşa, însuşi "Boierul" (porecla lui Dan Vizanty) scriind cu mâna lui vreo 100 şi ceva de pagini. Iată cum însemnările din anii de foc ai războiului şi ce a urmat după au ajuns acum sursele unei cărţi fantastice. N-am citit-o încă, dar sunt sigur că va fi o lectură foarte faină.

Lansarea propriu-zisă a avut loc la orele 12. Fiind însă prins cu nişte treburi la facultate, am ratat-o. Bine, ăsta e un fel de a spune. Am ajuns cam după o oră. La timp pentru a cumpăra ultimul exemplar al cărţii (da, toate celelalte copii s-au vândut instantaneu) dar şi pentru a o întâlni pe Ana Maria Vizanty, fiica legendarului aviator, născută chiar aici în oraşul de sub Tâmpa. Mărturisesc faptul că sunt foarte mândru de semnătura ce am primit-o de la dânsa pe acest ultim exemplar de la lansare cât şi pentru afişul ce-l înfăţişează pe asul incontestabil al IAR-ului.

"Destinul unui pilot de vânătoare", o carte care vine să ateste că România, cândva, a avut oameni nu mari, ci coloşi de-a dreptul.