duminică, 22 martie 2009

Blestemul Cupei României - Partea a III-a

Anii '80... anii '90
După semifinala din '79 a urmat o perioadă de recul nemaiîntâlnită în istoria participării noastre în Cupă. Abia în sezonul 1980-1981 mai ajungem în faza principală a Cupei dar după ce îi scoatem la pensie pe "minerii" din Şuncuiuş cu 5-0, Râmnicu Vâlcea ne barează din nou drumul cu un 1-0. În următorii 2 ani, faza optimilor reprezintă din nou capăt de linie. După 3-1 cu S.C. Bacău, Corvinul ne învinge cu... 2-1, batem cu 2-0 pe Şoimii Lipova dar Petrolul merge mai departe cu... 2-1, asta după ce am condus la pauză cu 1-0. Lispim un sezon de pe panoul principal dar la revenire aceeaşi fază a optimilor se dovedeşte a fi "ghilotina" braşovenilor. Trecem de Cimentul Medgidia cu 4-3 după penalty, dar Craiova îşi continuă drumul spre finalul acelei ediţii expediindu-ne un 1-0 scurt. Anul următor, echipa anonimă Metalul Bocşa ne arată că nu-ţi trebe un nume mare pentru a te califica.

Ultimul tango
Sezonul 1986-1987 este ultimul în care echipa noastră mai ajunge în penultima fază a Cupei României. Pe 11 decembrie 1986 învingem una din echipele regimului, Flacăra Moreni, cu 2-1, chiar la ea acasă. Pe 27 mai 1987, la Târgu Secuiesc, ne întâlnim din nou cu S.C. Bacău pe care nu îi iertăm nici de această dată, 2-0. Meciul din sferturi, de la 16 iunie a propus o întâlnire foarte grea pentru băieţii antrenaţi de Costică Ştefănescu, F.C. Argeş era echipa de care F.C.M. Braşov trebuia să treacă pentru a se califica pentru a cincea oară în semifinalele Cupei României. A fost un 2-1 dramatic obţinut de "stegari" după prelungiri, iar pe 23 iunie, la Piteşti, aceştia aveau să întâlnească deţinătoarea Cupei Campionilor Europeni din 1986, Steaua. Meciul e fără istoric, 4-0 pentru "militari", care aveau să câştige şi finala cu Dinamo.

Revenirea la "normalitate"
Reşiţa ne bate în şaisprezecimi cu 3-1 în 1988. În sezonul 1988-1989 urma să se joace prima finală de Cupă din istorie într-un oraş de provincie... Braşovul. Era motivaţia ideală pentru fotbaliştii braşoveni de a lupta să ajungă în finală şi chiar să o cucerească. La 26 februarie 1989 trecem greu de Automatica Bucureşti cu 6-5 după penalty, pentru ca în optimi să dăm peste coşmarul nostru din Cupă, Steaua Bucureşti. Meciul s-a jucat pe 8 iunie 1989, la o lună după ce steliştii jucau finala Cupei Campionilor cu A.C. Milan. Braşovenii au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a învinge formaţia din Ghencea, însă nivelul de experienţă mult superior în favorea steliştilor şi-a spus cuvântul, aceştia câştigând cu 6-3 după ce au condus şi la pauză cu 4-2.

Anii '90
Perioada de strălucire din viaţa echipei dispăruse definitv. Alternând prezenţele în Divizia A cu cele din Divizia B, soarta echipei în Cupă nu avea cum să fie nici ea alta. În prima Cupă de după Revoluţie ajungem în sferturi, după ce învingem Corvinul cu 3-2 şi pierdem în faţa Petrolului cu deja celebrul 2-1.

Tot cu 2-1 ne învinge şi Unirea Alba Iulia ăn 1/16 anul următor, iar un an mai târziu hunedorenii îşi iau revanşa cu 3-2 în aceeaşi fază a şaisprezecimilor.

Sezonul 1993 a fost unul mai benefic pentru noi. Trecem de Severnav Turnu Severin cu 1-0 şi apoi de Selena Bacău (F.C.M Bacău) cu 4-2 după penalty, după ce a fost 1-1 în prelungiri. Meciurile din sferturi s-au disputat atunci, pentru prima dată, în sistemul dublei manşe. Adversarii noştri s-au numit Dacia Unirea Brăila care ne-au învins la 21 aprilie 1993, în tur cu 1-0. La Braşov, scorul de 1-1 consfinţea calificarea brăilenilor care aveau să joace finala în acel an.

Repetăm isprava de a junge în sferturi şi în anul următor. Trecem de aceiaşi Severanv Turnu Severin cu 1-0, învingem pe Inter Sibiu cu 3-1 după prelungiri, dar Universitatea Cluj ne elimină la penalty cu 6-5, după ce scorul fusese 0-0.

În următorii doi ani "călăii" noştri s-au numit Unirea Dej şi Farul Constanţa, iar scorurile cu care am fost eliminaţi sunt aceleaşi, 1-0.

Sezonul 1996-1997 a adus aminte un pic de gloria de cândva. Pe 30 noiembrie 1996 Sportul Studenţesc ne cad victime cu 3-0. Pe 7 mai, la Alba Iulia, nimicim efectiv Poli Timişoara cu 4-0 calificându-ne pentru a treia oară în cursul anilor '90 în sferturile Cupei. Însă în meciul jucat la Piteşti pe 14 mai 1997, Universitatea Craiova s-a dovedit un adversar prea puternic pentru noi, scor 2-0 pentru olteni.

În următorii doi ani nu mai reuşim să ajungem nici măcar în 1/16. În ultima Cupă a deceniului 9, batem pe F.C. Oneşti cu 4-1, dar ne oprim în optimi. F.C. Naţional reuşeste să întoarcă scorul de 2-1 pe care îl aveam la pauză şi ne înving cu 4-2.

Acestea au fost rezultatele înregistrate de "stegari" în Cupa României de-a lungul a peste 50 de ani de participare. Unele rezultate ne-au adus faimă, altele ne-au făcut să ţinem capul în pământ, toate constitie însă o mai mare sau mică povestire din "romanul" scris de atâţia şi atâţia "stegari".

Despre partidele de Cupă din ultimii ani, o să vă povestesc mai pe larg pe viitor, întrucât martor fiind, ele vor necesita o abordare mai detaliată, însă fiţi siguri că nici îl ultimii ani Braşovul nostru nu a dus lipsă de episoade mai mult sau mai puţin plăcute şi deopotrivă dramatice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu