Campania BrasovNews "NU plătim securişti!" - alte mărturii

Continui să susţin această campanie făcând cunoscute mărturiile altor oameni care au avut de-a face cu diferiţi conudcători ai Securităţii din Braşov şi care astăzi se află în structuri de conducere ale oraşului de sub Tâmpa. Mărturiile au apărut în ziarul Braşovul Tău.

Revoluţionarul braşovean Ciprian Albert Arănuşi a fost şi el anchetat, în toamna anului 1989, de fostul maior de securitate Nicolae Paraschiv:

“În anul 1989, în luna august – septembrie, am fost anchetat de către Securitatea Braşov referitor la intenţiile mele de a părăsi ţara. Anchetarea mea a fost condusă de maiorul Nicolae Paraschiv, care este în prezent secretarul Primăriei Braşov şi de căpitanul Radoslav.” Precizează acesta într-o declaraţie care, alături de altele, se află depuse ca probe, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov în dosarul de denunţ penal împotriva secretarului Primăriei Braşov care îşi aşteaptă soluţia de mai bine de doi ani.

Tot Ciprian Albert Arănuşi precizează în memoriul depus la SSPR pentru obţinerea certificatului de revoluţionar că, în decembrie 1989, a făcut parte din grupul de revoluţionari care s-a dus să ocupe Securitatea Braşov : „ (...) Odată ajuns în sediul Securităţii Braşov (n.n. în ziua de 22 decembrie, 1989) am incercat să dau de urma anchetatorilor mei, şi anume: maiorul Paraschiv Nicolae, căpitanul Radoslav, maiorul Nuţ, căpitanul Pavel şi colonelul Eleken, pe care nu i-am găsit acolo, spre norocul lor.”

În acelaşi memoriu Ciprian Albert Arănuşi mai spune că, în noaptea de 22 spre 23 decembrie „ După ce s-a deschis focul în oraşul nostru am plecat (n.n. din sediul Securităţii) în patrule, spre locurile unde eram solicitaţi de mainifestanţi şi anume: în zona Teatrului Dramatic, vizavi de Consiliul Judeţean, de unde se executau focuri de armă. În această zonă, la un moment dat, un ofiţer de aramată a strigat prin porta - voce : ” TERORIŞTI PREDAŢI-VĂ! MAIORUL PARASCHIV ESTE ARESTAT !”

Marius Troenaru:

„În anul 1989 eram repartizat ca inginer la Întreprinderea Minieră Husnicioara, din judeţul Mehedinţi şi veneam des în delegaţie la Braşov pentru aprovizionare cu piese de schimb. În luna octombrie, afla în delegaţie la Braşov (precizez că atunci când veneam stăteam acasă, la părinţii mei), ne-am trezit la uşa apartamentului cu maiorul Nicolae Paraschiv de la Securitatea Braşov, acompaniat de căpitanul Radoslav.

Şantaj cu închisoarea. Maiorul Paraschiv a motivat prezenţa lor prin faptul că deţinea informaţii cum că aş vrea să plec din ţară şi mi-a spus să mă duc a doua zi la Securitate. Dimineaţa m-am prezentat acolo, cum mi s-a cerut, iar maiorul Parasachiv m-a luat la întrebări afirmând că ştie sigur că vreau să trec frontiera pe la Dunăre. Nu a fost o singură anchetă ci mai multe, fiecare durând circa 3-4 ore. În timpul anchetelor Paraschiv mi-a luat declaraţii sub presiune, ameninţându-mă şi aducându-mi injurii grosolane. A ajuns până acolo încât îmi spunea, urlând, că, dacă nu spun tot, nu voi mai ieşi niciodată din beciurile Securităţii. Paraschiv m-a obligat să dau declaraţie şi să scriu tot ce am spus despre regimul Ceauşescu sau să spun ce acte am comis împotriva regimului comunist ori care să pună în pericol siguranţa naţională.

Ameninţată toată familia. Nu numai eu ci şi vecinii mei şi persoane din anturajul meu au fost interogaţi în legătură cu cazul meu, fiind şi ei chemaţi de Paraschiv la Securitate şi presaţi să dea declaraţii. Nu am mai avut linişte după aceea, nici eu nici familia mea. Eram urmăriţi tot timpul şi trăiam permanent în tensiune maximă. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat cu mine şi familia mea dacă nu venea decembrie 1989.”

Sorin Boacă:

"Am simţit nevoia să spun lucrurilor pe nume până la capăt, asta în cazul în care voi fi atacat să pot şi eu să am dreptul la o replică. Era de aşteptat că, "corbii oraşului" să-mi vrea ochii dar şi eu " le-aş bea sîngele". Nu mi-e ruşine de mine de aceea o să-mi fac o caracterizare pe care lumea aş vrea s-o cunoască. Sunt un om ca toţi ceilalţi, cu bune şi cu rele, tot timpul m-am considerat un om liber, a fi liber înseamnă a fi nesupus în regimul totalitar al lui Ceauşescu.

Anchetat zile în şir. Am fost arestat pentru un cartuş de BT pe care l-am vândut la o nuntă, iar, pe 19 noiembrie 1987, după Revolta muncitorilor de la Steagu Roşu, oraşul fiind împînzit de miliţieni şi securişti, la o discuţie în contradictoriu, am fost arestat pentru injurii aduse organelor de miliţie în baza cunoscutului Decret 153.

Cu două luni înainte de Revoluţie, în urma nemulţumirilor mele faţă de regim am fost ridicat într-o dimineaţă pe la orele 6,00, de căpitanul Radoslav şi adus la Securitate unde am fost anchetat de maiorul Paraschiv Nicolae.

Acolo am fost anchetat timp de mai multe zile pentru înjurii aduse lui Ceauşescu şi soţiei şi pentru că am vrut să părăsesc ţara.

Urmărit pas cu pas. În acea perioadă lucram ca muncitor la IJPIPS-Braşov, aşa cum rezultă şi din cartea de muncă, şi îi spuneam tovarăşului maior Paraschiv să-mi dea o scutire că altfel voi fi dat afară de la serviciu. Ce răspundea el? Că voi fi chemat la Securitate atât timp cât va fi nevoie, nici vorba de scutire. Amrămas fără servici din cauza lui. Ţin să precizez că în acea perioadă aveam 23 de ani iar fetiţele mele erau foarte mici.Am aflat după Revoluţie că tovarăşul maior mi-a întocmit dosar de urmărire atât cu ofiţeri, cât şi cu surse, a pus să-mi fie ascultat telefonul să-mi fie verificată corespondenţa şi să fiu urmărit atât în oraş, cât şi în ţară. Dacă nu era Revoluţia tovarăşul maior Nicolae Paraschiv îmi rezerva un viitor tare "frumos" mie şi familiei mele.