Noi şi restu' lumii...

Este ceva ce mă enervează foarte tare, şi anume faptul că noi, românii, simţim parcă o nevoie, de fapt o simţim ca pe o datorie să apreciem ceea ce fac străinii. Să le apreciem istoria, să le apreciem cultura şi tradiţiile. Bineînţeles că facem toate astea desconsiderând propria noastră istorie şi propriile noastre valori. Ne place mai mult ce fac ăia "de afară", ne plac mai mult oraşele lor, ne place mai mult cum arată drapelul lor, e mai stilizat, e mai trendi decât al nostru. Ca să n-o mai lălăiesc atât vreau să spun că efectiv mă disperaţi pupincuriştilor! De unde şi până unde atâtă ignoranţă şi dispreţ faţă de propria voastră ţară? Bunici sau străbunici de-ai voştri au murit pentru pământul ăsta pentru că-l iubeau, pentru că era singurul lucru despre care ştiau sigur că le aparţine cu adevărat, că este al lor. Voi, cei care vă dispreţuiţi propria ţară, ce puteţi spune că vă aparţine cu adevărat? Cum vă permiteţi voi să afirmaţi că "România e de căcat!"? Ce vă dă dreptul să afirmaţi aşa ceva? Democraţia? Deschiderea voastră spre Occident? Ţara asta nu are nimic urât dragii moşului, ţineţi minte asta, problema sunteţi voi!