Turneul "Ibrahim Dossey", tot mai mult optimism

Cinci echipe înscrise în decursul acestei săptămâni ridică numărul participanţilor la 17 echipe. Dintre toate se distinge o echipă cel puţin specială, "Prietenii lui Dossey". Marcel Şandor, Ovidiu Sărmăşan, Mihai Stere, Cosmin Bodea, Gabi Stan, Cristi Vasc, Alexandru Andraşi, Marian Ivan şi ultima "achiziţie", portarul Dorin Arcanu vor reconstitui echipa Braşovului din 2001 ce se califica pentru Cupa UEFA.

Motive să vă înscrieţi aveţi o grămadă. O taxă de 10 lei de persoană nu reprezintă ceva obscen, ba când te gândeşti că banii vor fi donaţi familiei lui Ibrahim Dossey îi dai chiar cu dragă inimă.

Faptul că "Prietenii lu Dossey" vor juca şi ei în grupe şi nu doar într-un meci vedetă cu una din echipele fanilor este şi acesta un imbold suplimentar. Aveţi şansa să-i daţi gol lui Arcanu, să vă măsuraţi forţa cu Bodea şi să vă încercaţi viteza cot la cot cu Marcel Şandor.

Şaptisprezece echipe înscrise până acum şi tot primesc telefoane de la doritori să participe. E clar că numărul final va depăşi 20 şi cu atât mai bine.

Pun pariu că în clipa asta unii din voi se întreabă dacă ne ajunge o singură zi pentru toate meciurile. Evident că nu ne ajunge. Doar n-o să jucăm 5 minute pe repriză. Tocmai din acest motiv turneul va ţine trei zile: de pe 11 decembrie până pe 13 decembrie. Fain, nu credeţi şi voi? Locul unde vom juca pentru cel ce a fost Ibrahim Dossey va fi cel mai probabil terenul sintetic din Parcul "Tractorul". Terenul acela de lângă patinoar. La sfârşitul acesta de săptămână se vor stabili toate detaliile şi vom ştii cu siguranţă. Oricum, asta nu vă împiedică să vă faceţi o echipă şi să demonstraţi prin joc că spiritul de luptător al lui Ibrahim Dossey este încă printre noi.

Mai aveţi timp până pe 6 decembrie să vă înscrieţi, dar nu vă lăsaţi până în ultima zi, pentru ca în acea dată am vrea şi noi să ne apucăm de făcut programul meciurilor şi să finalizăm alte aspecte de ordin... estetic.

La www.ibrahimdossey.wordpress.com găsiţi tot ce vă trebuie. Dacă aveţi vreo nelămurire de orice fel, întrebaţi-mă

Noutăți despre Turneul "Ibrahim Dossey"

Mi-am zis să nu vă las în ceaţă pe voi cei care probabil nu frecventaţi zi de zi blogul Turneului "Ibrahim Dossey" şi că meritaţi să fiţi puşi la punct cu ultimele noutăţi legate de competiţie.

În primul şi-n primul rând, trebuie să menţionez schimbarea datei de disputare. Nu va mai fi pe 9 decembrie, ci pe 12 decembrie. Motivul e unul cât se poate simplu. Data de 9 pică miercuri în timp ce 12 pică sâmbătă. De aici deducem că sâmbătă aproape nimeni nu-i ocupat cu şcoală, facultate, serviciu deci participarea la turneu nu va fi o problemă.

Avem o serie de echipe înscrise până acum în turneu şi fiecare beneficiază de o mică introducere. Pentru că aşa-i frumos, nu? Îi avem pe cei de la Wassabi Noua, brigăzile ultras ale galeriei braşovene Flank Ultra '98, Addicted şi Delinquent. Cei din urmă vor participa cu două echipe. Grupa 1995 de la juniorii Steagului şi-a depus şi ea înscrierea şi urmează ca în curând alte echipe să-şi anunţe participarea.

Se va organiza şi un "Turnir al portarilor". Pentru că Ibrahim Dossey a fost portar am zis să concepem şi un concurs ceva mai aparte pe lângă turneu. Desfăşurarea "turnirului" e simplă. Din partea fiecărei echipe participă câte un portar. Se vor face perechi şi unul din invitaţii speciali ai turneului va trage de la 7 metri. Portarul care apără cele mai multe lovituri de la 7 metri avansează în faza următoare şi tot aşa până rămân doar doi portari ce-şi vor disputa supremaţia. Mişto, nu?

Şi acum, veştile cele mai faine le-am păstrat pentru final. Vorbeam în articolul prin care am lansat ideea turneului de dorinţa mea de a realiza o echipă alcătuită din foştii colegi ai lui Ibrahim Dossey. Mă rog, o parte din ei. Ziceam despre dorinţa asta a mea că are şanse minime de realizare dar de când am am luat legătura cu fostul ofiţer de presă al Steagului, Ilie Vâju, proiectul ăsta ambiţios se conturează tot mai frumos. Foştii "stegari" Marcel Şandor şi Ovidiu Sărmăşan sunt primii care au confirmat invitaţiile primite.

Să fie într-un ceas bun!

Un ganez la poalele Tâmpei

Vreau să vă spun povestea unui mare om, care s-a făcut iubit de oameni chiar şi la mii de kilometrii depărtare de locul său natal.
Povestea începe acum 9 ani când Ibrahim Dossey venea pentru prima dată în România şi semna cu echipa F.C. Braşov. Începutul a fost anevoios, ca orice început de altfel, şi toţi îl priveau ca fiind doar "pata de culoare" a echipei şi nimic mai mult. În primăvara lui 2001 venise timpul ca acea "pată de culoare" să se întindă, la propriu (!), căci nu vă vine să credeţi de ce era în stare acest portar să facă. Putea să zboare, din bară-n bară, de pe linia porţii la vinclu. Prima dată când l-am văzut apărând a fost în acea primăvară contra celor de la Gaz Metan Mediaş. Am stat la tribuna I cu taică-miu şi eram fascinat de acest portar. În primul rând pentru că era prima dată când vedeam un om de altă culoare şi în al doilea rând priveam cu admiraţie mingile pe care el le degaja foarte înalt. Ibrahim Dossey i-a cucerit pe toţi prin paradele sale şi stegarii au câştigat cu 2-0, iar a doua zi nu se vorbea decât de "africanul, ăla, de la Steagu' din poartă". Meciurile treceau şi Dossey nu contenea să ne uimească cu veritabilele sale "zboruri". Şi vine o zi mohorâtă de aprilie 2001, când, sub Tâmpa, poposesc cei de la F.C.M. Bacău. Cu o victorie în acest meci braşovenii ar fi făcut un pas important spre Cupa U.E.F.A. după o aşteptare de 27 de ani. Dar spectatorii de pe stadionul, pe atunci, Tineretului, privesc înmărmuriţi cum fotbaliştii braşoveni se calcă pe picioare pur şi simplu în careul moldovenilor, refuzând practic să marcheze. Dar şi mai mare le este stupefacţia când îi văd pe băcăuani scăpaţi în atacuri supranumerice spre poarta stegară, dar incapabili să înscrie. De ce? Răspunsul este Ibrahim Dossey! Termenul " a lăsa bariera peste poartă" nu căpătase niciodată mai multă însemnatate. Băcăuanii sunt pe culmile disperării, suporterii braşoveni sunt încercaţi de stări ce îmbină nervii şi sentimentul de trădare cu optimismul pe care Ibrahim Dossey îl împărtăşea fără rezerve. Când meciul atingea deja cote paroxistice, intră în teren Sandu Andraşi, un alt mare stegar, care vine în ajutorul greu încercatului portar ganez, ornamentând "coliva moldovenească" cu două "boabe" de toată frumuseţea. Meciul acesta a însemnat permisul de acces pentru Ibrahim Dossey în galeria marilor portari ai acestei echipe alături de Constantin Ghiţă, Stere Adamache (Dumnezeu să-i odihnească) şi Andrei Şanta. Cum ajungi un om cu adevărat mare şi iubit de toţi cei din jurul tău? Netrădându-i pe cei care-şi pun speranţe în tine. Dossey asta a făcut, iar faptul că noi, suporterii braşoveni, îl vom iubi toată viaţa noastră şi mereu îi vom cinsti memoria aşa cum se cuvine este, cred eu, o dovadă în plus a faptului că el a fost cu adevărat unul dintre noi! Pe 9 decembrie 2008 a plecat din această lume, lăsând în urma sa, pentru poporul său, medalia de bronz cucerită în 1992 la Jocurile Olimpice cu Naţionala ţării sale, iar pentru noi, nişte străini pe care i-a cunoscut într-un oraş aflat la poalele unui munte, a lăsat amintirea unui om integru, de mare caracter şi de un altruism ieşit din comun. Acest OM a fost mai român decât mulţi dintre românii noştri...
Dumnezeu să te odihnească în pace!